Echipa:
Coordonator:
Dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
Dr.ing. Daniel AVĂCĂRIȚIEI
Ing. Andrei MURSA
Drd.biolog Bogdan NEGREA
Drd.ing Iulian DĂNILĂ
Pădurea naturală de la Șinca Veche - Județul Brașov
Ritmul dezvoltării societății contemporane exercită presiune asupra pădurii în general și a ecosistemelor forestiere naturale în special, cu efecte dintre cele mai grave asupra integrității acestora. Distribuția pădurilor naturale pe glob este variată, fiind puternic afectate în zone cu potențial economic redus și cu populații din ce în ce mai numeroase.
Nevoia de resurse în scopul creșterii economice, pentru aceste zone face și mai dificil orice demers pentru protejarea acestor adevărate „izvoare” de cunoaștere. Stabilitatea structurală și funcțională a pădurilor naturale a fost perfectată în milenii de evoluție. O analiză detaliată poate pune la dispoziție informații cu privire la modul de desfășurare a unor mecanisme complexe de autoreglare și control ecosistemic „care pot menține pădurea seculară într-un pronunțat echilibru energetic, o stare îndelungată de homeostazie biocenotică (Bândiu et al., 1995). Pădurile naturale ,,reprezintă adevărate laboratoare din interiorul cărora trebuie să rezulte tehnologii capabile de a conduce la optimizarea funcțională a pădurilor noastre” (Cenuşă, 1996).
Complexitatea acestor ecosisteme le face în același timp și fragile la orice fel de intervenție, fie ea și în scopuri de cercetare, aspect ce trebuie luat serios în considerare.România deține cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa. În momentul de față, suprafața acestor păduri este cuantificată, conform ultimelor studii, la aproximativ 3% din suprafața fondului forestier național.
Ritmul dezvoltării societății contemporane exercită presiune asupra pădurii în general și a ecosistemelor forestiere naturale în special, cu efecte dintre cele mai grave asupra integrității acestora. Distribuția pădurilor naturale pe glob este variată, fiind puternic afectate în zone cu potențial economic redus și cu populații din ce în ce mai numeroase.
Nevoia de resurse în scopul creșterii economice, pentru aceste zone face și mai dificil orice demers pentru protejarea acestor adevărate „izvoare” de cunoaștere. Stabilitatea structurală și funcțională a pădurilor naturale a fost perfectată în milenii de evoluție. O analiză detaliată poate pune la dispoziție informații cu privire la modul de desfășurare a unor mecanisme complexe de autoreglare și control ecosistemic „care pot menține pădurea seculară într-un pronunțat echilibru energetic, o stare îndelungată de homeostazie biocenotică (Bândiu et al., 1995). Pădurile naturale ,,reprezintă adevărate laboratoare din interiorul cărora trebuie să rezulte tehnologii capabile de a conduce la optimizarea funcțională a pădurilor noastre” (Cenuşă, 1996).
Complexitatea acestor ecosisteme le face în același timp și fragile la orice fel de intervenție, fie ea și în scopuri de cercetare, aspect ce trebuie luat serios în considerare.România deține cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa. În momentul de față, suprafața acestor păduri este cuantificată, conform ultimelor studii, la aproximativ 3% din suprafața fondului forestier național.
Pădurile de la Poiana Botizei (Strâmbu Băiuț) - Județul Maramureș
Scopul acestui proiect a fost de a inventaria cele mai reprezentative păduri cu grad ridicat de naturalețe ale României. Obiectivele urmărite au fost următoarele:
O1. Realizarea unui protocol de inventariere care să surprindă dinamica structurală și funcțională a pădurilor virgine;
O2. Caracterizarea structurii pădurilor naturale, gradul de stabilitate structurală a pădurilor virgine;
O3. Caracterizarea pădurilor naturale prin intermediul parametrilor biometrici;
O4. Realizarea profilelor structurale și tridimensioanale;
O5. Caracterizarea succintă a biodiversității specifice a pădurilor virgine;
Alegerea celor mai reprezentative păduri virgine s-a realizat în acord cu reprezentanții Word Wide Found for Nature –WWF - România. Astfel au fost selectate următoarele ecosisteme forestiere naturale reprezentative: Strâmbu-Băiuț, Crasna (jud. Maramureș) și Șinca (jud. Brașov). Un principal motiv pentru alegerea celor 3 locații a fost că acestea nu sunt constituite ca rezervații științifice și pot fi considerate etalon în ceea ce privește naturalețea, gradul conservare, potențialul bioproductiv și bioprotectiv. Fundamentarea științifică a complexității acestor păduri va asigura, considerăm noi, un motiv în plus pentru transformarea acestora în rezervații științifice.
O altă locație selectată este reprezentată de un ecosistem natural de molid aflată la limita altitudinală a pădurii în Parcul Național Ceahlău.
Scopul acestui proiect a fost de a inventaria cele mai reprezentative păduri cu grad ridicat de naturalețe ale României. Obiectivele urmărite au fost următoarele:
O1. Realizarea unui protocol de inventariere care să surprindă dinamica structurală și funcțională a pădurilor virgine;
O2. Caracterizarea structurii pădurilor naturale, gradul de stabilitate structurală a pădurilor virgine;
O3. Caracterizarea pădurilor naturale prin intermediul parametrilor biometrici;
O4. Realizarea profilelor structurale și tridimensioanale;
O5. Caracterizarea succintă a biodiversității specifice a pădurilor virgine;
Alegerea celor mai reprezentative păduri virgine s-a realizat în acord cu reprezentanții Word Wide Found for Nature –WWF - România. Astfel au fost selectate următoarele ecosisteme forestiere naturale reprezentative: Strâmbu-Băiuț, Crasna (jud. Maramureș) și Șinca (jud. Brașov). Un principal motiv pentru alegerea celor 3 locații a fost că acestea nu sunt constituite ca rezervații științifice și pot fi considerate etalon în ceea ce privește naturalețea, gradul conservare, potențialul bioproductiv și bioprotectiv. Fundamentarea științifică a complexității acestor păduri va asigura, considerăm noi, un motiv în plus pentru transformarea acestora în rezervații științifice.
O altă locație selectată este reprezentată de un ecosistem natural de molid aflată la limita altitudinală a pădurii în Parcul Național Ceahlău.